Lemnul este materia prima folosita înca din cele mai vechi timpuri si care, in continuare, are cea mai mare cerere și valoare. Lemnul este resursa cea mai versatila, regenerabilă și durabilă de pe planeta, de aceea este materialul cel mai frecvent utilizat în crearea de mobilier. Are o structura rezistenta si un finisaj natural aparte.  Este folosit pentru a produce orice tip de mobilier, putand fi asociat cu alte materiale, cum ar fi piatra, sticla,  pielea, fierul forjat.

Deoarece lemnul este un material organic și poate fi nativ pentru anumite regiuni, s-ar putea constata că diferitele tipuri de lemn sunt în mod tradițional mai frecvent utilizate pentru mobilier in diferite țări.

În țara noastră, pădurile sunt alcătuite din cca. 70 specii forestiere, ca urmare a condițiilor de climă și pământ. Majoritatea este reprezentata de foioase, cca. 75%, (fag, stejar, nuc, mesteacăn, plop, ulm, salcie, tei, paltin, frasin, carpen, salcâm, arțar, cires etc., iar restul sunt rășinoase (molid, brad, larice, pin, duglas și tisa).

Lemn de molid

Molidul este un lemn moale, relativ durabil, nativ din Scandinavia, care se finisează bine, dar are o rezistenţă scăzută la putrezire şi descompunere. Acesta dispune de contracţie moderată, este deschis la culoare şi uşor în greutate. Este o opţiune bună pentru a face catarge pentru nave, lăzi, cutii, usi, rame pentru ferestre, mobilier, elemente decorative generale şi scări, datorită rezistenţei sale ridicate raportate la greutate.

Lemn de brad

Bradul este un lemn de esenţă moale cu o creştere rapidă, care este uniform texturat şi are o rezistenţă foarte mică la putrezire şi descompunere. Este uşor de prelucrat şi se finisează uşor. Bradul este folosit pentru a face mobilier, uşi, rame pentru tablouri, rame de ferestre şi elemente decorative. Este, de asemenea o componentă principala a placajului.

Lemn de pin

Pinul este un lemn moale cu o creştere rapidă, nativ din Scandinavia. El are o textura uniformă şi este foarte uşor de prelucrat. Se finisează bine şi rezistă la contracţie, umflare şi deformare în ciuda structurii nervurilor foarte rare. Acesta este utilizat pe scară largă în construcţia de case pe structura de lemn, lambriuri, usi, ferestre, mobilier de serie, paleţi şi numeroase alte elemente. Este una dintre cele mai utilizate materii prime lemnoase din lume şi deoarece creşte atât de rapid este prezent în plantaţii private din întreagă lume.

Lemn de tei

Teiul este un lemn cu o culoare galben pal, care se închide la culoare treptat în timp. Teiul are proprietăți excelente pentru sculptură și este în special favorizat de catre sculptorii in lemn atunci cand au de realizat elemente ce necesita migala si munca delicata. Acesta este un lemn foarte stabil și este suficient de tare pentru a-si mentine forma. Teiul, de asemenea, imbatraneste frumos, are proprietăți bune de îndoire și este adesea folosit pentru fabricarea mobilei si a usilor pentru interior.

Lemn de frasin

Frasinul este un lemn greu, tare, dens, cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase, rezistent, elastic, se usucă ușor, se curbează bine prin aburire, se derulează bine. Se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse, șarpante cu deschideri mici și medii, ca furnir în industria mobilei, elemente masive vizibile, la fabricarea schiurilor și elementelor curbate. Este folosit cu succes in fabricarea de mobilier  si scari.

Lemn de stejar

Stejarul este un lemn de esenta tare, deschis la culoare, care are calitati pliabile bune în ciuda naturii sale durabile. Este potrivit de greu, rezistent, și cu contrageri mari, de aceea trebuie uscat încet pentru a nu se rupe. Este durabil și se impregnează ușor. Se colorează și finiseaza bine și rezistă la absorbția de umiditate. Stejarul este o materie prima excelenta pentru fabricarea de mobilă, unde este cel mai des utilizat, datorită calităților sale naturale estetice, precum și a rezistenței sale. De asemenea, este utilizat pentru structura barcilor, birouri și podele, scări, tâmplărie exterioară și interioară, elemente de arhitectură interioară, căptușeli, lambriuri, lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată, mobilă de exterior, furnir natural sau băițuit, plăci, placaje, ornamente strunjite, profilate etc.

Lemn de nuc

Nucul este un lemn greu, bine texturat, închis la culoare, tare dar uşor de prelucrat. Acesta rezistă la deformaţii şi pote fi îndoit şi finisat în multe feluri, acceptând multe tipuri de lacuri şi vopsele. Acesta este folosit în principal masiv şi furniruri, dulapuri, lambriuri şi pentru producţia de mobilier elemente decorative din lemn.

Lemn de fag

Fagul este lemnul cu cel mai mare grad de folosire. Are o structură uniformă cu fibra dreaptă. Are culoarea alb-roșiatic, crem deschis cu nuanțe cenușii, prin aburire se uniformizează culoarea, roșiatică, și se stabilizează. Nu este decorativ dar este greu și tare, rezistent la presiune. Are tensiuni interne, ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre, cu dificultăți la uscare, pentru că are tendința de despicare și se deformează ușor. Cu proprietăți mecanice medii, se prelucrează bine și ușor cu toate uneltele, se defibrează ușor, puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. Nu e rezistent la intemperii și este sensibil la atacul insectelor și ciupercilor dacă e depozitat în spații umede. Răspunde bine la geluire, strunjire și finisare. Se comportă bine la prinderi cu adeziv, finisare prin vopsire, lăcuire. Se folosește ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii, stâlpi pentru eșafodaje și susțineri, furnir, în industria mobilei, în special la elemente curbate și mulate.

Lemn de cireș

Cireşul este un lemn flexibil cu nervurile apropiate care rezistă bine la îndoire şi deformaţii de micşorare. Lemnul de cireş capătă o culoare roşiatică atunci când este expus la lumina soarelui. Îmbătrâneşte frumos şi este folosit la scară largă în producerea de dulapuri, articole mici artizanale, şi mânere sau picioare de mobilier.

Lemn de ulm

Ulmul este apreciat pentru structura sa cu nervuri îmbinate, care îi conferă o rezistenţă ridicată la despicare, cu utilizări semnificative în şezuturi de scaune şi instrumente pentru bucătărie, lemnul de ulm este, de asemenea, destul de maleabil şi este disponibil în bucăţi lungi de cherestea datorită trunchiurilor de copac înalte şi drepte. Din acest motiv ulmul este favorizat că o sursă de materie prima pentru construcţii de nave. Acest tip de lemn a fost folosit în Evul Mediu pentru arcuri.

In ceea ce priveste tamplaria pentru exterior, nu se face doar o simpla lacuire (cum este cazul mobilierului si usilor pentru interior) ci este vorba de un intreg proces de tratare a lemnului, care incepe cu impregnarea acestuia in vederea antiseptizarii si protejarii impotriva umiditatii mucegaiurilor si ciupercilor care il pot infesta. Se folosesc produse de calitate superioara pe baza de apa, fara compusi metalici, nu contin pentaclorophenol si prelungesc durata de viata a lemnului astfel tratat.

Cerintele pentru un produs de impregnare din noua generatie sunt:

• sa nu se scurga pe suprafata lemnului;
• sa aiba un impact minim asupra mediului si asupra sanatatii celor care il folosesc;
• sa fie simplu de utilizat, cu posibilitatea de a avea control permanent asupra calitatii;
• sa ofere o protectie adecvata produsului pe suprafata caruia se aplica.

Culoarea va fi data de baituri pe baza de apa, fiind folosite in mod curent 10 culori pentru exterior si pentru interior (pentru interior, gama de culori este mult mai ampla, avandu-se posibilitatea realizarii oricarei nuante din paletarul RAL).

Apoi se face lacuirea propriu-zisa – se aplica grundul, se slefuieste si apoi se aplica stratul de lac pe baza de apa pentru exterior. In acest fel, se realizeaza o protectie de lunga durata a lemnului, atat din punct de vedere al stabilitatii mecanice cat si chimice ale peliculei rezultate, dar si reducerea poluarii mediului inconjurator. In ultimele trei decenii problemele legate de poluarea mediului inconjurator au ajuns de nenumarate ori in centrul dezbaterilor publice si legislative. In europa exista o serie de masuri legale care reglementeaza poluarea aerului, reducand astfel emanatia de substante volatile.

Cea mai cunoscuta masura poarta denumirea de MAK (concentratia maxima la locul de munca), stabilind o valoare concreta de emisie pentru instalatiile tehnice (instalatiile de lacuire fiind si ele incadrate aici) de 8.5 kg solvent /ora. Pentru indeplinirea acestor conditii se recurge din ce in ce mai des la folosirea de lacuri pe baza de apa, care pot fi aplicate ca atare (monocomponente) sau combinate cu o substanta de intarire pe baza de izocianat solubil in apa (bicomponente).

Caracteristicile lacurilor pe baza de apa sunt net superioare lacurilor pe baza de solventi, astfel:

• continutul de substanta uscata ( corp solid) este de 30 – 35%;
• continutul de solvent este intre 1 si 5%;
• timpul de impregnare – 2 pana la 4 ore;
• timpul de uscare: 35 min la 50 grade Celsius;
• aderarea (GT 0-5):2;
• imflamabilitate minima.Atat baitul cat si lacul au o protectie ridicata la razele ultraviolete, culoarea si calitatea peliculei mentinandu-se nealterate in timp, cu un minim de intretinere a suprafetelor exterioare (si anume, stergerea tamplariei cu o carpa moale imbibata cu un impregnant regenerant), recomandata a fi facuta o data pe an.

Economisire de incalzire si energie
Lemnul este una din materiile cele mai bune termoizolatoare. Daca ati fost deja intr-o casa de lemn, stiti cu siguranta ca este cel mai bun regulator de temperatura: vara nu lasa sa intre caldura, iarna nu o lasa sa iasa. Asa se intampla si cu tamplaria. Rama ferestrelor nu preia temperatura exterioara, astfel nu radiaza frig.

Deteriorari de suprafata, culori
Montarea tamplariei trebuie sa fie facuta cu mare grija. Chiar si pe langa cea mai mare precautie se poate intampla ca rama usii sau a ferestrei se deterioreaza la suprafata, acest lucru reprezintand o problema si pe parcursul utilizarii. Remedierea suprafetei lemnului este usoara si simpla, cu un pic de slefuire si de lac se poate rezolva imediat.
Materialul lemnos poate fi colorat si baituit ulterior dupa plac, in cursul oricarei renovari la casa.

Deformare si dilatare la cald
Nu divulgam un mare secret spunand ca lemnul se deformeaza in cursul timpului. Acesta este un proces natural insa in cazul tamplariei confectionate din lemn triplustratificat, deformatiile nu influenteaza forma si calitatea ulterioara a usilor si ferestrelor.

Rezistenta in timp
Cu trecerea anilor in afara de vietati imbatranesc si obiectele, astfel si tamplaria. Procesele fizice pornite in materialul lemnos pot fi insa foarte usor schimbate. Daca acordam atentia cuvenita tamplariei, ramelor de usi si ferestre ele isi pastreaza timp foarte – foarte indelungat calitatea. Lemnul trebuie intretinut anual, deteriorarile de suprafata trebuie corectate, trebuie tratat cu diferite materiale de protectie impotriva efectelor vremii. Prin toate acestea asiguram pentru decenii integritatea, frumusetea si calitatea tamplariei.

Lemnul de calitate este din ce in ce mai rar iar pretentiile cumparatorilor din ce in ce mai mari. Aceasta contradictie impune tehnologilor si constructorilor de utilaje sa gaseasca si sa promoveze noi solutii de fabricatie. In principiu piata actuala solicita producatorilor ca produsele oferite:

• sa fie ecologice, reciclabile si sa nu fie periculoase pentru sanatatea oamenilor;
• sa aiba un aspect estetic deosebit;
• sa respecte conditiile specifice fiecarei tari;
• sa respecte moda in ceea ce priveste speciile utilizate, finisajele, accesoriile.

O analiza completa practic nu poate sa fie facuta, piata evoluand permanent si concluziile fiind valabile pe termen limitat.
Tamplaria din lemn stratificat imbina calitatile traditionale ale tamplariei clasice din lemn cu cele ale sistemelor de ferestre moderne.

Principalele specii ce sunt utilizate in fabricarea elementelor stratificate pentru usi si ferestre sunt: molidul, pinul, laricea, duglasul, bradul, stejarul si mai nou specii exotice cum ar fi eucaliptul si in special meranti (un lemn exotic care din punct de vedere estetic seamana cu stejarul) a carui stabilitate dimensionala este foarte buna – dupa institutele de cercetare de la Rosenheim Germania si Legno-Legno Italia – si pe care olandezii il folosesc la intarirea digurilor de protectie.

Lemnul are si excelente calitati de izolator termic. Ca urmare, ferestrele cu tamplarie din lemn nu sunt afectate de temperaturile extreme si sunt mult mai putin susceptibile la fenomenul de condensare decat alte tipuri de tamplarie pentru ferestre. Trebuie sa tinem cont ca lemnul este predispus la umflare si contractare datorita conditiilor de mediu. De aceea, o tamplarie de lemn realizata si intretinuta necorespunzator este expusa aparitiei deformarilor si crapaturilor. Pe langa aspectul estetic degradat, si etanseitatea acestor ferestre este compromisa. Producatorii de tamplarie din lemn au gasit insa o rezolvare la aceasta problema structurala a lemnului: folosirea de lemn stratificat.

Se stie ca lemnul este o materie organica, naturala ce provine din plante lemnoase, fiind compus in majoritate din celuloza si lignina. Lemnul are o structura anatomica specifica fiecarei specii de arbore, astfel incat acestea pot fi recunoscute in functie de diferentele structurale. Descrierea stiintifica a structurilor lemnului si de determinarea speciilor de arbori tine de anatomia lemnului.
Lemnul stratificat se obtine prin suprapunerea si lipirea prin presare a mai multor straturi de lemn natural. Fiecare strat este obtinut prin debitarea radiala a lemnului, iar adezivul folosit este unul special, rezistent la apa. Rezultatul este o structura rigida si stabila, in care deformarile si modificarile de volum ale fiecarui strat sunt anihilate de catre celelalte straturi.
Lemnul stratificat a aparut odata cu intelegerea comportamentului structurii lemnoase, in ideea de a asigura stabilitate in timp produselor din lemn, realizarea de elemente unice din lemn, dar si ca tendinta moderna in amenajari.
Aplicabilitatea sa nu are limite. 
Azi intalnim elemente din lemn stratificat in viata de zi cu zi la tot pasul: usi, ferestre, mobilier, constructia de masini, instrumente muzicale, materii prime pentru constructii, instrumente medicale, echipamente sportive etc, toate folosesc lemnul stratificat ca material de neegalat in proprietati, design si calitati.

Lemnul stratificat pentru ferestre si usi

Scopul stratificarii lemnului este de a elimina tensiunile interne din cadrul fibrei lemnoase, tensiuni care de cele mai multe ori determina modificari ale structurii lemnului, ducand la strambari, incovoieri, pierderea cotelor initiale. Acestea au condus la ideea ca lemnul “lucreaza” in timp. Elementele de lemn stratificat folosite in procesul de productie al ferestrelor si usilor din lemn cu geam termopan, au in componenta lor, de obicei, trei straturi de material lemnos, lipite adesea cu adeziv pe baza de apa din normativul D4, rezistent la umiditate. S-a demonstrat ca cele trei straturi, lucrand independent, anuleaza tensiunile interne din cadrul lemnului, asigurand o mare stabilitate prismelor.
Profilele lamelare folosite pentru usi si ferestre sunt numai din cea mai buna calitate de lemn, cu taiere radiala sau semiradiala, care se realizeaza cu utilaje profesionale iar procesul tehnologic este riguros respectat. Produsele corespund normelor DIN EN 204, cu adeziv D4 certificat. Elementele de lemn respecta normele DIN EN 942/ J2, J10, J30.
Pentru ferestre din lemn stratificat cu geam termopan, cotele finite sunt 68 mm grosime si 85 mm latime, iar pentru usi, 68 mm grosime cu 110 mm latime.
Utilizand profile din lemn stratificat din molid, pin sau meranti se obtin ferestre cu un grad de izolare termica ridicat (1.1 – 1.3W/m2k), cu un coeficient de izolare acustica foarte bun (R=34dB), cu o stabilitate a formei si a dimensiunilor deosebita (data de o umiditate relativa a lemnului de 8 – 12%), intr-o gama de culori diversificata.
Profilul folosit pentru tamplarie este realizat prin imbinarea in dinti si lipirea in presa cu adezivi ecologici, obtinandu-se un montant rezistent, perfect stabil.
Adezivul folosit permite realizarea incleierii cu o rezistenta si o durabilitate suficiente, pentru a asigura comportarea corespunzatoare a ansamblului pe timpul intregii sale durate de viata.
In acelasi mod se obtin si panourile lamelare, utilizate in fabricarea tabliilor pentru usi, a captuselilor si a glafurilor.
Controlul calitatii productiei de profile stratificate si panouri lamelare cuprinde urmatoarele:

• calitatea si umiditatea scandurilor;
• rezistenta zonelor de incleiere;
• amestecul si aplicarea adezivului;
• timpul si presiunea de incleiere;
• temperatura si umiditatea in timpul incleierii lamelelor;
• calitatea incleierii.

Produsele astfel constituite intra in procesul prelucrarii finale care cuprinde urmatoarele operatii:

• dimensionare;
• frezare;
• slefuire;
• pregatire;
• finisarea suprafetelor;
• echipare cu accesorii;
• montaj sticla.

Dimensionarea se realizeaza cu ajutorul fierestraului circular din dotare, cu precizie ridicata.
Semifabricatele astfel dimensionate se vor freza la capete si longitudinal pe masini specializate, respectiv masina combinata de retezat la capat si de cepuire si masina de frezat cu masa mobila si sistem de imobilizare a semifabricatului. Elementele sunt apoi incleiate conform dimensiunilor cerute, urmand apoi profilarea exterioara.

Operatia de slefuire se face pe masini specializate, fiabile si de precizie, folosindu-se abrazivi pe suport panza flexibila si hartie de tip A sau C. Pentru slefuirea manuala se folosesc si materiale spongioase moi dau dure, care pot copia diferite forme si profile.

Se trece apoi la finisarea ferestrei sau usii astfel obtinute, apoi la echiparea cu accesorii si montarea sticlei.